Arsenie Boca nu se vinde: Justiția europeană anulează mărcile comerciale

După ani de abuzuri comerciale și atacuri publice, numele părintelui Arsenie Boca revine în patrimoniul spiritual al românilor

Specialistul în proprietate industrială Mihai Betelie, fondator și General Manager al agenției Rompatent Design, anticipase acest deznodământ încă din 2019 – în ciuda criticilor virulente din presă.

O victorie juridică și morală

Justiția europeană a pus capăt unei tentative controversate de comercializare a unui simbol spiritual național. Numele părintelui Arsenie Boca, folosit abuziv în înregistrări de marcă, a fost eliberat definitiv de sub tutela intereselor comerciale. Deciziile recente ale Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și ale Tribunalului Uniunii Europene confirmă ceea ce Mihai Betelie susținea încă din 2019: marca „Arsenie Boca” nu poate fi înregistrată și exploatată în scopuri comerciale.

Mărcile anulate: speculația nu ține în fața legii

În decembrie 2024, EUIPO a dispus anularea mărcii „Boca Părintele”, înregistrată cu intenție speculativă. În martie 2025, două alte mărci au fost radiate: „Pâinea noastră cea de toate zilele – Pâinea Pr. Arsenie” și „Arsenie”, în urma unor acțiuni formulate de Episcopia Devei și Hunedoarei și de alți reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române. Instanțele europene au reținut lipsa de folosință reală, caracterul înșelător al înregistrărilor și faptul că numele părintelui era utilizat public și spiritual cu mult înainte de apariția acestor mărci.

Avertismentul din 2019, confirmat punct cu punct

În urmă cu șase ani, Mihai Betelie publica un articol în care explica, cu argumente juridice solide, că marca „Arsenie Boca” nu poate fi înregistrată. El atrăgea atenția asupra fragmentării intenționate a denumirii – prin mărci precum „Arsenie” sau „Boca Părintele” – și sublinia că Tribunalul București nu are competență în materia anulării mărcilor europene. „Singura cale legală este acțiunea în fața EUIPO și, eventual, în fața Tribunalului Uniunii Europene de la Luxemburg”, scria atunci Betelie. Realitatea juridică din 2025 confirmă integral această poziție. Justiția europeană a urmat exact traseul procedural indicat în acel articol, iar deciziile de anulare au fost pronunțate pe baza argumentelor expuse încă din 2019.

Atacuri nedrepte din presă: când adevărul deranjează

Publicarea acelui articol nu a trecut neobservată. Dimpotrivă, Mihai Betelie a fost ținta unor atacuri virulente din partea celor implicați în înregistrările controversate. Octavian Floruța, brokerul autointitulat al mărcii „Părintele Arsenie Boca”, a publicat un drept la replică în Q Magazine, acuzându-l pe Betelie că abordează problema dintr-o „perspectivă filozofică” și că ignoră realitatea comercială a produselor religioase. Într-un ton agresiv, Floruța a insinuat că Biserica Ortodoxă Română comite evaziune fiscală, iar analiza juridică ar fi o formă de protecție a acestor practici. În BihorStiri.ro, același Floruța a contestat public legalitatea poziției exprimate de Betelie, sugerând că articolul ar fi un atac asupra instanțelor și asupra EUIPO. În Evenimentul Zilei, analiza a fost preluată, dar tonul general al articolului a relativizat problema, afirmând că „nimeni nu are drept de proprietate intelectuală asupra acestui nume”, fără a sublinia caracterul fraudulos al înregistrărilor. Toate aceste reacții s-au dovedit, în timp, nefondate. Justiția europeană a confirmat integral poziția exprimată de Mihai Betelie, iar anulările definitive din 2024 și 2025 au închis acest capitol.

Simbolul spiritual revine acasă

Anularea acestor mărci nu este doar o victorie juridică. Este o reafirmare a faptului că dreptul nu poate fi deturnat pentru a transforma un simbol spiritual într-un instrument de profit. Numele părintelui Arsenie Boca revine acolo unde îi este locul: în patrimoniul cultural și religios al românilor. Credincioșii, biserica și toți cei care îl cinstesc pot face acest lucru fără teama unor revendicări comerciale sau a unor licențe impuse artificial. Este o eliberare simbolică, dar și juridică.

Concluzie

Cazul „Arsenie Boca” arată că, în fața speculei, dreptul poate fi o barieră solidă. Justiția europeană a confirmat că numele unui om venerat nu poate fi transformat în marcă. Este o lecție despre limitele comerțului, despre respectul față de memorie și despre forța principiilor. Așa cum spunea Mihai Betelie, specialist în proprietate industrială, fondator și General Manager al agenției Rompatent Design, încă din 2019: „Marca Arsenie Boca nu a fost și nu poate fi niciodată înregistrată legitim.” Justitia Europeana  i-a dat dreptate.