Încurajarea inovației în programele de finanțare guvernamentale, un eșec?

Scriam într-un articol recent în Ziarul Financiar despre faptul că susținerea inovației în Romania începe să devină o constantă în cadrul programelor de finanțare guvernamentală nerambursabilă adresate companiilor.

Acordarea de punctaje în susținerea finanțării pentru obținerea unor brevete de invenție sau a altor drepturi de proprietate industriale, cum ar fi dreptul de marcă, este un demers laudabil pentru încurajarea inovației.

Constat însă superficialitatea cu care au fost gândite programele de finanțare. Pentru ultimul program de susținere economică, Start-Up Nation, s-au acordat punctaje pentru obținerea unui certificat de brevet.

Cei care au elaborat normele metodologice de finanțare nu au consultat un expert care le-ar fi spus că un brevet de invenție se acordă în medie în 2 ani și că niciunul din aplicanti nu vă reuși să obțină acest titlu și implicit punctajul acordat, în timpul foarte scurt stabilit în normele metodologice de finanțare.

Pe 30 septembrie 2022 s-a încheiat perioada de depunere a cererilor pentru programul “Femeia Antreprenor” prin care urmează a fi acordați 40 000 de euro de către Guvernul României, prin Ministerul Antreprenoriatului și Turismului unui număr de aproximativ de 950 de aplicanți.

Concurența a fost foarte mare, au depus cereri de finanțare un număr de 9500 de companii start-up, au obținut punctajul maxim de 100 de puncte un număr de 5000 de companii, dintre care probabil primele 950 vor obține finanțarea.

Pentru a obține punctajul maxim și a primi 10 puncte din 100, aplicantii au depus o declarație pe proprie răspundere în sensul că vor face dovada la data decontării că au obținut un drept de proprietate industriala la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM).

Constat o greșeală din start a celor care au elaborat normele metodologice de finanțare care au prevăzut acordarea de punctaj doar dacă se obține un titlu de protecție la OSIM, valabil pe teritoriul României.

Stau și mă întreb de ce nu au fost acceptate și drepturi de proprietate industriala valabile la nivel european, prin obținerea unui titlul de protecție al unei mărci a Uniunii Europene, spre exemplu? Asta ar fi încurajat companiile aplicante să gândească o dezvoltare dincolo de granițele României.

Ce mai constat: comisia care a elaborat normele metodologice nu a consultat un specialist în proprietate industrială, cel puțin de la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci pentru a se documenta in sensul ca un drept de proprietate industrială asupra unei mărci se poate obține în minim 9/10 luni și asta dacă OSIM respectă termenele prevăzute de lege. Uneori obținerea unui asemenea drept poate dura mai bine de 1 an.

Raportat la aceste termene, trebuiau stabilite datele limită la care trebuia făcută dovada obținerii dreptului de marcă.

Dacă decontarea finanțării este prevăzută pentru noiembrie 2023, trebuia avut în vedere că multe companii nu se vor încadra în acest termen.

OSIM procesează în medie 900 de de cereri de marcă lunar. Daca toți cei 950 de aplicanti la finanțare cu șanse de obținere ar depune cererile în 1-2 luni asta ar pune o presiune pe funcționarii OSIM care nu ar mai examina la timp cererile și ar duce la întârzieri mai mari de 9/10 luni pentru eliberarea certificatului de protecție și la pierderea finanțării.

Îngrijorător este însă altceva: deși finanțarea are o componentă de susținere a inovației, pe aplicanți nu-i interesează cu adevărat obținerea unui drept de proprietate industriala, ci doar finanțarea.

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului nu a oferit informații relevante companiilor, nu a implicat OSIM într-un proces de informare publică.

Colegii mei de la Rompatent au discutat cu peste 200 din aplicantii calificați la finanțare din cei 950 și concluziile ar fi:

• 60% nu erau interesați de inovație, de obținerea unui drept de proprietate industrială, ci doar aveau că obiectiv obținerea punctajului, afirmând că nu-i intereseaza  marca, spre exemplu.

• 20% erau total neinformați și credeau că simpla depunere a declarației că vor face dovada unui drept de proprietate industrială le este suficientă și nu mai trebuie să intreprindă niciun demers.

 • 10% din aplicanti au spus pur și simplu că renunță la proiect, fară a oferi detalii.

• 10 % din aplicanti erau informați și conștienți de impactul pozitiv, accelerator asupra afacerii lor de obținerea unui drept de proprietate industrială. Unii dintre ei chiar îl aveau.

Invit reprezentanții Ministerului Antreprenorialului și Turismului să contacteze companiile calificate în programul de finanțare Femeia Antreprenor și să îmbunătățească cifrele statistice pe care le-am prezentat, referitoare la interesul inovației în programele de finanțare și să mă contrazică.

 Mihai Betelie Manager-Agenția de Proprietate Industrială Rompatent Design.

Articole din Lumea Marcilor

Back to top button